Insecuritatea e o emotie umana atat de naturala in vremurile noastre si afecteaza atat de multi oameni, din atatea fatete ale societatii, incat sunt surprinsa ca inca este “bagata sub covor”. Si nu pot sa vorbesc despre toti, dar stiu cate ceva despre insecuritatea ce caracterizeaza femeile. O simt pe mine, o vad la prietenele si cititoarele mele. Toate asa-zisele defecte pe care le observam la noi au acum o solutie: silicon, injectii, operatii, tatuaje…nu exista nimic ce sa nu putem sa rezolvam one way or another. Dar, ca sa o citez pe regina, “it’s the soul that needs a surgery”. Intrebarea mea e cine lucreaza la stima noastra de sine? Pentru ca dincolo de orice interventie, dincolo de machiaj, dincolo de haine, e aceeasi persoana.
Nu sunt perfecta, departe de asta. Ma surprind uneori uitandu-ma in oglinda si imaginandu-mi cum ar fi daca as putea, in mod miraculos, sa schimb tot ce nu-mi place la mine. Si apoi ma trezesc din scurta mea visare si-mi dau seama ca asta sunt eu, cu bune si cu rele, asta sunt! Nu trebuie (si nu vreau) sa fac acest etalon modern, imposibil de atins, telul vietii mele. Vreau, in schimb, sa am incredere in mine, sa creez lucruri frumoase si sa inspir oamenii. Nu pot sa fac asta daca eu nu ma vad frumoasa, daca eu nu sunt multumita, daca eu nu am incredere ca pot, daca-mi pasa prea mult de ce cred ceilalti.
Ma intristeaza ca in loc sa ne bucuram de vietile noastre suntem prea preocupate de perceptia altora asupra noastra. Sa va povestesc ceva ce m-a facut sa am un “aha moment”. Sambata seara am ramas la iubitul meu. Duminica planuisem sa iesim sa ne plimbam, dar ploaia ne-a dat planurile peste cap, mai ales ca eu eram imbracata foarte subtire. Mi-a oferit his sweat pants, un hanorac, adidasii lui cu 3 numere mai mari. Ma simteam nesigura, mi-era “frica” ca o sa ne intalnim cu cineva. In momentul ala am surprins privirea confuza a iubitului meu, nu intelegea care e problema. Si a fost un moment in care am realizat ca are dreptate, ca-mi pasa prea mult. Important era doar barbatul ala minunat care se uita la mine si ma vedea frumoasa, care-si dorea sa ne plimbam linistiti, impartind o umbrela, nu cu cine as fi putut sa ma intalnesc pe drum sau ce parere ar fi avut persoana respectiva despre mine, despre noi.
E obositor sa joci un rol. Vreau sa fiu eu, cu bune, cu rele, cu momentele mele awkward sau schimbarile mele de dispozitie si starile contradictorii. In acest sens, B.U. a lansat o campanie prin care incurajeaza fetele sa fie autentice si spontane. Spun ei ca atunci cand suntem fidele sentimentelor noastre, cream o lume mai buna, a acceptarii si iubirii. Si eu cred asta. Daca nu ne-am mai ascunde dupa niste masti, daca am fi mai directe si mai deschise, mai tolerante si mai libere, am reusi sa iubim mai mult…pe noi si pe cei din jur. Lumea asta e atat de complexa si de interesanta, iar noi suntem atat de diferite in trasaturi si in gandire si deseori ne cenzuram pentru a intra in niste tipare, pentru a simti ca facem parte dintr-o comunitate. Si e pacat, e pacat sa nu imbratisam unicitatea noastra. Cum putem sa facem asta?
3. Sa renuntam la oamenii care ne alimenteaza insecuritatile si ne fac sa ne simtim ca si cum nu suntem suficient de bune, de frumoase, de destepte. Deseori, acestia o fac din propriile lor frustrari si insecuritati.
Cea mai veche amintire despre B.U. o am din copilarie, acasa la bunici. Mama ii aducea bunicii cadou o sticluta de parfum, iar ea o pastra cu grija pentru zilele speciale. O rugam mereu sa ma dea si pe mine cu putin parfum si-mi placea atat de tare, ma facea sa ma simt ca o domnisoara. Noua gama Golden Kiss are un vibe young & fresh. E florala si fructata, perfecta pentru acest sezon si fix pe gustul meu. Contine B.U. Golden Kiss Eau de Toilette, B.U. Golden Kiss Natural Spray & B.U. Golden Kiss Deo Body Spray.
Esti frumoasa si la chip si la suflet ! Combinatia care doboara orice meschinarie umana ! Ai crescut frumos ! Sa fii iubita si fericita !
Multumesc, Dana! Iti doresc acelasi lucru :*
Ce frumos ai scris~~~ Sa stii ca da! Chiar e bine sa fim noi: cu bune, cu rele…toti suntem la fel, pana la urma! Toate avem momente in care simtitm ca putem sa urcam muntii si momente in care am vrea sa ne ascundem sub pat…
Asa cred si eu, ca deep down suntem la fel:*
Frumoasa povestea. Am citit-o cu drag si cu placere. Sunt sigura ca putine persoane se considera perfecte. De fapt nu poti fi si trebuie sa te accepti asa cum esti! Esti o tipa deschisa si placuta si cred ca din acest motiv esti foarte iubite si apreciata.
Nu am incercat acest BU, in schimb am sa încărc o poza 😉
Multumesc, Kamy :*