Experienta mea cu PRK – Interventie de corectare a miopiei

* Romanian only

In urma cu un an va povesteam despre problemele mele de vedere. Au inceput prin clasa a IV-a sau cel putin atunci a fost momentul in care mi-am dat seama ca ceva nu e in regula. Am purtat ochelari pana pe la 19 ani, timp in care dioptriile au continuat sa creasca, iar dupa am trecut la lentile de vedere. In ciuda miturilor, lentilele nu sunt deloc greu de purtat. Sunt usor de aplicat, usor de ingrijit si pentru cei cu probleme de vedere, chiar fac o mare diferenta. Pe langa beneficiile cosmetice, exista si nenumarate beneficii functionale. Daca va ganditi sa le incercati, gasiti toate informatiile necesare in postarea dedicata lor.

Desi am fost mult timp multumita, dupa 9 ani de purtat ochelari si 4 de lentile, am hotarat ca e timpul pentru o interventie de corectare a miopiei. Era o dorinta veche de a mea, iar spre sfarsitul anului trecut am reusit s-o implinesc. Totul a inceput cand Christina mi-a recomandat-o pe doamna doctor Cristina Besleaga. Am facut programare, iar intr-o saptamana eram la consultatie la clinica Neuroptics.

A fi eligibil pentru o astfel de operatie presupune indeplinirea unor criterii, printre care: varsta minima de 18 ani, sa se fi stopat cresterea dioptriilor de cel putin doi ani, o grosime potrivita a corneei, o dioptrie de minim -1 s.a. Toate astea le puteti afla in cadrul consultatiei, unde vi se fac mai multe teste care determina daca puteti sa faceti interventia sau nu. La mine s-a dovedit ca aveam corneea mult prea subtire pentru LASIK, asa ca ne-am indreptat spre PRK, mult mai potrivit in astfel de situatii. PRK-ul este varianta anterioara LASIK-ului si prezinta atat avantaje, cat si dezavantaje fata de acesta. Medicul oftalmolog va alege cea mai buna varianta pentru voi  in functie de particularitatile voastre. Pe mine m-a ajutat foarte mult acest articol pentru a intelege diferentele.

Am programat operatia pe 28 Octombrie. Mi s-au dat picaturi si indicatii, cum ar fi sa-mi cumpar o pereche de ochelari de soare de calitate si sa nu mai port lentile pana la operatie. In ziua interventiei m-am prezentat cu ganduri pozitive (conteaza foarte mult starea de spirit) si plina de entuziasm.  Am fost condusa intr-o sala pregatitoare, unde am stat cateva minute cu picaturi in ochi. Apoi, direct in sala de operatie. Am fost rugata sa ma intind, mi s-a asigurat capul si mi-a fost pus un dispozitiv care sa tina ochiul deschis. Foarte important, mi s-a explicat pas cu pas ce urmeaza sa se intample. Asta a ajutat foarte mult pentru ca am stiut la ce sa ma astept si a dus la diminuarea anxietatii. A trebuit sa privesc un punct luminos fara sa clipesc sau sa ma uit in alta parte. Doamna doctor a fost foarte draguta pe tot parcursul operatiei: m-a asigurat si m-a incurajat la fiecare pas, lucru care, din nou, a ajutat la calmarea nervilor. Interventia a durat 5-6 minute la ambii ochi. N-a durut deloc si n-am simtit niciun disconfort, dar cred ca pulsul meu era pana la tavan.
*via

Deja vedeam mai bine din momentul in care m-am ridicat de pe scaun, lucru care mi s-a parut incredibil. Am uitat sa mentionez, trebuie sa fiti insotiti de cineva pentru ca vederea incepe sa se incetoseze treptat. Am iesit din clinica si a trebuit sa-mi pun imediat ochelarii de soare pentru ca ma deranja lumina zilei. Prima ora a fost OK, apoi ochii au inceput sa-mi lacrimeze ingrozitor pana la punctul in care nu mai puteam sa-i tin deschisi. A doua zi am inceput sa am un disconfort la ochiul stang. M-am gandit ca e ceva normal si am asteptat, dar senzatia a devenit din ce in ce mai dureroasa pana la punctul in care nu puteam sa misc ochiul fara sa ma zgarie ingrozitor. Am bandajat ochiul si a doua zi de dimineata am plecat la spital unde am descoperit ca-mi intrase un fir de par intre ochi si lentila protectoare introdusa dupa operatie. N-a fost nimic grav. Doamna doctor mi-a scos, pe rand, lentila si firul de par, apoi a introdus alta lentila, iar lucrurile au revenit la normal.

Urmatoarele 4 zile au fost petrecute in intuneric (si lacrimi), cu jaluzelele trase, cu ochelarii de soare pe ochi, fara sa pot sa ma uit la televizor, sa citesc sau sa stau la calculator. Mi s-au dat 3 tipuri de picaturi pe care sa le introduc de mai multe ori pe zi. La o saptamana am mers la primul control unde mi s-au scos definitiv lentilele si mi s-au dat indicatii legate de urmatoarea perioada: sa nu ma machiez, sa nu ma frec la ochi, sa ma feresc de lumini puternice etc. Spre deosebire de LASIK, unde recuperarea dureaza 24 de ore, la PRK aceasta tine mai mult. La fel si cu recuperarea vederii: se produce treptat, pe o perioada mai mare de timp (intre 2 si 6 luni). In cazul meu a durat aproximativ 3 luni, timp in care saptamanal observam imbunatatiri. Oricum, n-am mai purtat deloc ochelari sau lentile de la momentul operatiei, deci vedeam destul de bine chiar si la cateva saptamani dupa. Tot treptat se produce si acomodarea la lumea exterioara. In primele luni ma deranjau foarte rau luminile puternice, farurile, fumul de tigara si tot asa. Am continuat sa merg la controale lunare, unde mi s-au facut o serie de teste pentru a determina ca totul este in regula. La cel mai recent control, cel din Ianuarie, rezultatele au indicat ca am -0 la ochiul stang si -0.25 la cel drept, un adevarat succes! Doamna doctor mi-a zis ca rezultatele foarte bune se datoreaza si faptului ca m-am concentrat foarte bine in momentul interventiei.

 *via

Daca va hotarati sa treceti printr-o astfel de interventie mai sunt cateva lucruri pe care ar trebui sa le stiti, cum ar fi ca nu exista o garantie a operatiei. In cazul in care nu ajungeti din prima la rezultatele dorite, se poate realiza si o a doua interventie in functie de particularitatile pacientului. De exemplu, acest lucru n-ar fi fost o optiune in cazul meu datorita corneei foarte subtiri. In cazul in care operatia n-a avut rezultatele asteptate, dar nu vreti o a doua interventie, puteti purta lentile dupa minim 3 luni. Alt lucru pe care trebuie sa-l stiti e ca dioptria poate creste oricand, depinde foarte mult de pacient. Stiu ca va intereseaza sa aflati si pretul, dar dupa ce i-am povestit doamnei doctor de intentia mea de a relata experienta pe blog, m-a rugat sa nu-l mentionez. Asa ca, daca sunteti cu adevarat interesate, puteti sa mergeti la o consultatie pentru a afla daca sunteti eligibile pentru interventie si vi se comunica atunci si costul. Pot insa sa va garantez ca e mai mic decat la alte clinici private din Bucuresti. Pe langa interventia propriu-zisa, trebuie sa luati in considerare si pretul consultatiilor, cat si al picaturilor care trebuiesc aplicate pe o perioada nedeterminata de timp. Pana in Ianuarie am ramas la doua tipuri de picaturi pe care le aplicam de 4 ori pe zi. Acum am trecut la Hyabak, pe care trebuie sa-l aplic de 3 ori pe zi pana la urmatorul control, in Mai.

In final, sunt foarte multumita de decizia mea! E un sentiment extraordinar sa ma trezesc dimineata si sa vad. Sper ca am reusit sa va ofer o imagine detaliata a interventiei de corectare a miopiei, iar daca mai aveti intrebari, puteti sa le lasati in casuta de comentarii.

Comments

  1. Pingback: M-am operat de miopie cu laser prin tehnica PRK • Povești din deplasare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.